M-am depăşit pe mine,
Când totul nu era prea bine,
Aşa am considerat, - atunci,
Că viaţa-i plină şi de piedici.
Dar totu-i orchestrat de sus,
De tine cel care eşti, şi n-ai apus,
Prin viaţa asta în marile iluzii,
Un călător ce suferi din micile confuzii.
Ai coborât la şcoala pământ, s-o absolvi,
Şi cu testele precise, să le dizolvi,
Să poţi, să te înscrii, în următoarea etapă,
Să avansezi în energia, ce te aşteaptă.
Să porneşti pe calea, ce ţi-i se dăruieşte,
În fiecare minut, scriind, câte-o poveste,
Să uiţi de tine şi de viaţa, ce-o primeşti;
Un gând bun, de la mine, pentru tine –
- Să trăieşti, să înfloreşti!
