POEZIA SUFLETULUI

STEAUA LUMINOASĂ A INIMII MELE

Unde eşti? Suflet frumos!

 

Unde eşti? Suflet frumos!

Când eşti trist, anevoios,

Călătorind uşor, pe jos,

La margine de Univers!

Unde eşti? Suflet frumos!

Rătăcind prin trandafiri!

Te-ai pierdut în amintiri?

Din natură ... eşti curios.

Unde eşti? Suflet frumos!

Din petală de MAI pierdută ...

Din adierile de vânt uşor,

Te înalţi cu faţa, tremurândă ...

Unde eşti? Suflet frumos!

Cobori Mireasmă din înalturi!

Ochii-ţi sunt la cerul furtunos,

Steaua ţi-e străină, din priviri!

Unde eşti? Suflet frumos!

Rătăcind prin miile de Stele,

Noaptea la felinarul Lunii, acele

Gânduri ce zboară, la cel de sus.

Unde eşti? Suflet frumos!

Desenând pe cerul vieţii tale

Pasteluri înflorate din ale sale,

Reflecţii ... de Suflet luminos.

Unde eşti? Suflet minunat!

Te caut, în Sfântul meu altar,

Vorbeşte-mi prin cântecul din vis,

Versul, ce mă trimite în acel abis.

Unde eşti? Suflet minunat!

"Iubitul meu", "Iubirea mea"

Steaua ta-n privirea mea,

Rază Albă de catifea.

Unde eşti? Minunea mea!

Suflet geamăn dintr-o Stea,

Din Stea fulguie o nea;

Mi-ai atins Inima mea...

Lacrima ... uşor se topise,

Din cer, de unde se desprinse,

Mă cuprinse ca un puf de nor,

Coborând din Carul Stelelor.

Lacrimă uscată şi nevinovată,

Te-ai lăsat prelinsă pe obraz?

Din ruine, ferm înlăcrimată ...

Şi, din cerul calm şi unic treaz.

Cântecul Stelei tale ce m-a cuprins,

Cu dorul ce se lasă de nedescris,

Prin lumile de jos, în lumile de sus,

Amintindu-şi versul Inimii ce-a curs,

În cântecul ce s-a înălţat la Stele,

Steaua luminoasă a Inimii mele,

Diamant purtat, lăsat în voia lui,

În Iubirea pură a momentului!

Suflet drag, Suflet minunat, Fii prezent în al tău salt!

Suzi Mirea

ÎN AMINTIREA, ŞI ... SPRE REÎNTOARCERE LA VIAŢA CE-A FOST, MULŢUMIREA SUFLETULUI ŞI A IUBIRII ÎN TĂCEREA CUVÂNTULUI NEROSTIT, ŞI-N CĂUTAREA CĂRĂRII SPRE LUMINA SOARELUI ŞI-A LUNII, ÎN RENAŞTEREA FIINŢEI A TRANDAFIRUL SACRU AL LUMINII - IUBIREA ADEVĂRATĂ 

PREOŢIMEA MELCHIZEDEK ... 

TRECUT - AU ANII

 

TRECUT - AU ANII

 

Nu sunt rege la palat,

Niciun mare avocat,

Sunt un biet burlac,

Cu armata nu mă-mpac.

Sunt cu gândul la plecat...

Pe oceane, mări şi-n larg,

Feciorie pe un stil de vaporant,

Dus-am fost eu, din al meu sat.

Stau la vatră şi mă privesc,

Anii nu stau, ci mai şi cresc,

Mă uit în urmă cu tandreţe,

La anii scurşi din tinereţe.

Aş vrea o viaţă ca la-nceput,

Cum eram un tip plăcut,

Să duc dorul la o plecare,

Tânăr.. cu rucsacul în spinare.

Singur.. cu vaporul prin oceane,

Pe-o insula cu verdeaţă şi liane,

Trăind - frumuseţile pământului,

 Într-o idilă de vis-a trupului!

SUZI MIREA

RĂTĂCIND PRIN ALBASTRU INFINIT

RĂTĂCIND PRIN ALBASTRU INFINIT

Ochii mei sunt şi albaştri,

La cum ceru-i plin de aştri,

Sunt la fel ca marea,

Un val mie salvarea!

Ochii mei lumină-albastră,

Mac timid... la fereastră,

Suntem noi, doi clopoţei,

Roua scuturându-se din ei.

Ochii mei şi-o lacrimă-a iubirii,

Picurând scântei, ale amintirii,

Pic cu pic!    Dar – Nu plouă?

Doar ochii mi-s plini de rouă.

Albaştrii, mi-s ochii cei înlăcrimaţi,

De la soare!  Nu vor să fie vinovaţi,

În noapte două scântei pe-aproape,

Nu se văd, se-acoperă de pleoape.

O lacrimă albastră, o lacrimă turcoaz,

Din cerul de departe, căzută pe obraz,

Doar vântul adie, tot timpul este treaz,

Lacrima-i uscată, - nu-i niciun necaz !

Ochii mi-s albaştri noapte de vis

Două mărgăritare mi i-a cuprins,

Gene lungi pe culmi întoarse,

Acoperind pleoapa fără să o lase.

Ochii mi-s ca două stele-n noapte,

Două picături în barbă îngemănate …

Cu parfum de stele, acele mărgele,

Rătăcind prin nori cu aripile mele.

Doi ochii clădiţi din albastrul cel înfinit,

Nu-i beteală de crăciun, nici brad împodobit.

Doar, două globuri strălucesc în noapte,

Sunt-aici pe pământ, parcă-s din agate !

Ochii nu-s de sticlă, doar strălucesc,

La lumina Lunii, nu te amăgesc,

Două străluciri în vreme de Toamnă,

Gata, gata, vin ! Să te adoarmă?!

Două luminarii stau şi te privesc,

Din înaltul cer, albii fulgi sosesc,

Nu se văd, şi nu se ating …

Stau ascunşi în noapte parcă le-e frig.

Strălucesc în lună când pe cer se-adună,

Mii de stele-mii puse-ntr-o cunună,

De milenii-ntregi strălucesc pe veci,

Ochii mei albaştri, floare din ghiveci.

Am cules, am adunat, … tot ce mi-a fost dat,

Ochii-albaştri ce te-ngheaţă chiar cu-adevărat,

Am coborât din univers, seara în amurg slăvit,

Pe aripi de înger, în zbor, din albastrul infinit!

Luna-i plină şi umbrită de mulţi ochişori,

Rătăcind în zorii zilei a celor şapte culori.

Când soarele se ivise şi una devenise,

O flacără eternă între stele se aprinse!

Pe cerul înstelat … Şi vântu-i şifonat …

În iubirea ochilor sihaştrii, din amoru-înalt!

SUZI MIREA

AM OPRIT TIMPUL ÎN LOC

AM OPRIT TIMPUL ÎN LOC

Am oprit timpul, acum, pe loc,

Tânăr cu vise multe, de boboc,

Cu chitara-n dor, cântând,

La două mândre să visez, curând.

Am oprit timpul în loc,

Să rămân ca un boboc,

Tânăr cu chitara la braţ,

Cu două cântece-n bilanţ. 

Am oprit timpul, şi nu mai am loc,

Că sunt mezin, în concert sunt un boboc,

Mă trimise acasă să revin, într-un alt joc,

Că sunt prea tânăr, şi talentat deloc.

Mă adâncii în gânduri! Vreau să mă re-întorc!

C-o partitură, cântată, şi, nu-i rău deloc,

O amintire! venită din mine, dintr-o aventură,

Mi-am declarat mie, însumi, acum, pe loc,

Să iau premiul, cel mai tânăr talentat boboc!

ŞI STELELE PLÂNG - SUZI Mirea

CU IUBIREA NU-I DE GLUMĂ

CU IUBIREA NU-I DE GLUMĂ

O iubire, mare, mare,

Se așterne pe o cărare,

Coboară și stă pe loc,

Să apuce un călător.

Cu iubirea nu-i de glumă,

Te apucă și te sugrumă,

Te întoarce, și-ți-dă de veste,

Că te cuprinse, o poveste.

O dragoste-n-tine – iubire,

Se înalță, dintr-o amintire,

Dusă, de un val călător,

Pe o cărare a emoțiilor!

ŞI STELELE PLÂNG - Suzi Mirea

DOUĂ INIMI

DOUĂ INIMI

Sunt curioasă, și, în felul meu,

M-am îndrăgostit de Dumnezeu,

Mă bucur că am atins,

Două inimi, într-un vis...

Dis de dimineață-n zori de vis,

Un praf de stele ne-a cuprins,

Dintr-un cer stelar deschis,

În far de lumină ne-am aprins.

Din două inimi clandestine,

Se suprapuse-ntr-o unime,

Una roșie stea de foc,

Alta albă într-un boboc,

Pentru-al meu suflet, ales,

Vine-acum, cu un progres,

-      Unde-ai fost? –

Te-ai aflat într-un congres?

Și mai bine de un ceas,

Se plimbau, într-un pas,

Le-am transmis, că le iubesc,

C-un salut, prea îngeresc!

ŞI STELELE PLÂNG - Suzi Mirea

MĂ IUBESC

MĂ IUBESC

  

O iubire infinită,

De Dumnezeu locuită,

În ființa mea, răsărită,

Veșnic absorbită,

O minune dumnezeiască,

Vrea acum să se ivească,

Să răsară-n frumusețe,

Mai cu seamă, în tandrețe.

Mă iubesc și sunt divină,

Și acum, vreau o lumină,

Mă-nvârtesc în jurul meu,

Să mai cresc, în Dumnezeu!

ŞI STELELE PLÂNG - vol. - SUZI MIREA

TE MAI AȘTEPT IUBIRE

TE MAI AȘTEPT IUBIRE

Te mai aștept iubire ...

Seara, când te culci cu mine,

Și ești plină de suspine,

Din gând a te scoate, nu-mi vine.

Te mai aștept iubire ...

Să te descopăr iar, în mine,

Din colțuri de ruine,

Visezi la o-ntrunire.

Te mai aștept iubire ...

În somn să îmi șoptești, că vine,

O dragoste, neprețuită,

Uitată undeva, așteaptă, ne invită.

Te mai aștept iubire ...

De vei sosi, întreagă, împlinire,

Să fiu acum, și-n vis cu tine,

Iubire declarată, dintr-o amintire!

Vol - ŞI STELELE PLÂNG - Suzi Mirea

INIMĂ DE FOC

INIMĂ DE FOC

Foc, la inimă de foc,

Roșie ca-ntr-un boboc,

Ești cules de dimineață,

Casa ți-o împrospătează.

Foc, din inimă boboc,

Eşti culeasă-şi din soc,

Şi tu soare stai pe loc,

În razele tale de foc.

Pe sub cer, pasăre de fier,

Zbori într-un mister... !

Când pe inimă o saltă,

Iubirea caldă mi se-arată.

Tic-tac, inimă de-un veac,

Bat într-una și-n-o să tac,

De nu vezi, că eu te plac,

Pace-n sentiment te fac!

vol - ŞI STELELE PLÂNG

VIAŢĂ, VISE, DĂRUIRE

VISE, VIAŢĂ, DĂRUIRE

Vise, şi doar vise,

Din vechile culise,

Trecute sunt ...

Prin gândul de-demult.

Viaţă, şi doar viaţă,

Trecut-am la speranţă,

Acum, şi doar acum,

Trecutul, e doar scrum.

Iubire, şi doar iubire,

Încântă-mă pe mine,

Din dragostea de sine,

Vise, viaţă, preţuire!

vol - ŞI STELELE PLÂNG

FLOARE ÎNTRE FLORI

FLOARE ÎNTRE FLORI

Iubirea curge pe pământ,

Scoală-te și dă-i un salut,

Dă-i pace, las-o să te asculte,

Invit-o-n inimă, ca să-ți cânte.

Un cântec de dor și de amor,

Să fii pe placul tuturor,

Să nu te pui în locul lor,

Să te avânți din al tău dor.

Să fii iubire adevărată,

Curată și nevătămată,

Trecută și purificată,

Într-o ființă binecuvântată.

Iubirea, e la ea acasă,

În inimă de e... aleasă,

Floare între flori culeasă,

Crește și tot, crește,

Și apoi pe ea, se dăruiește!

vol - ŞI STELELE PLÂNG

CERU-N VIOLET

CERU-N VIOLET

Astăzi, cerul s-a brăzdat în violet,

De ce bate într-un roșu mai discret?

Și luna vine într-un mare aranjament,

Când soarele iese de pe firmament.

Soarele se lasă în jos ca o melasă,

Și merge la culcare pe a sa terasă,

Când coboară luna și ne-nvăluie cu lumina,

Să lumineaze pământul, și pe toată lumea.

-Apari tu soare ... dis de dimineață!

Să ne dai binețe ... şi naturaleţe,

Să ne fie bine ... deseori cu tine,

Şi pe la apus ... farmecul revine?

De va veni și un vânticel,

Să aducă, și un nor cu el,

Soare-n umbră copăcel,

Mierla cântă-un cântecel!

vol - ŞI STELELE PLÂNG

ASTĂZI, AM FOST MAI TĂCUT

ASTĂZI, AM FOST MAI TĂCUT

Astăzi, am fost mult mai tăcut,

N-am vrut, sau.. nu s-a putut,

Să mă desfășor, așa, cum sunt făcut,

Într-un zâmbet, și simpatic, și plăcut.

M-am legat de un pahar, în acest bar,

Și mă gândesc la viața mea de hoinar,

Zile trec, anii trec, într-un ritm foarte discret,

M-am trezit că sunt falit, fără chef de nimic.

Amarul tău, e prea crunt ca să mai speri,

La o viață-n doi, și cu gândul printre nori;

Îmi continui viața, pe la bar, și în plin mister,

Când alcoolul se mai urcă, și rătăcesc prin cer!

Astăzi, am fost, şi sunt, mult mai tăcut,

M-a surprins această viaţă, cea de temut,

Pe cărări neobosite folosindu-mă de-un scut,

Prin gândul meu, bine-ar fi să stau mai mut!

Pentr-o vreme ca acum –

Din mii de gânduri care-apun,

Ridicând scântei din fum – Ca

Pasărea Phoenix, cea din scrum;

 Pornit-ai acum pe drumul bun!

vol de Poezii - ŞI STELELE PLÂNG - SUZI MIREA

O STEA

O STEA

O stea creată din iubire,

O inima ce bate, în visele de noapte,

Sus pe cer când se abate,

O furtună de sclipiri, interferate.

O stea creată din lumină,

Cu sclipiri în picuri, de pri-mandolină,

Peste-un ceas, cu luna ce-o să vină,

În salbă argintie, de semilună.

O stea fixă, ce-de cer e cuprinsă!

Te aştept în vis, să mă fi atins, 

-      Cu iubirea ce mi-o porţi,

-      Străluceşte cât mai poţi,

-      În destinul dintre porţi!

Vol. de Poezii - ŞI STELELE PLÂNG - SUZI MIREA

PILDA SĂRACULUI ŞI A BOGATULUI

PILDA SĂRACULUI ŞI A BOGATULUI

  

Săracul se vede bogat, în familia lui,

Nu ştie ce-nseamnă, ochiul banului,

Se crede bogat pe ţarina din curte,

Alta nu-i, că nu primise, din părinte.

E singura avere, ce, i se încredinţă,

De când se născuse, totul, i se-înfiinţă,

Că-i băiat şi mezinul rămâne-n casă,

Fetele să plece prin străini, chiar nu-i pasă.

Fratele, era mândru, se credea bogat,

De la părinţi luase, tot, ce i s-a dat,

Nu refuză nimic, că-i băiat, şi aşa e dat,

Din datina de român, fiul, e cel curtat.

Şi fetele au plecat din sat, s-au măritat,

Care pe unde au nimerit, cât-un baiat,

Casă bună au primit, de la Dumnezeu,

-  Că-i bogat...

Sunt şi iubite... de singurul părinte,

-   Care le-a creat!

Pilda săracului şi a bogatului este-n speranţă,

Atunci când ştii prea bine, cum să te comporţi,

În viaţă!

Din vol de Poezii - ŞI STELELE PLÂNG - SUZI MIREA

ȘEFU-I ȘEF

ȘEFU-I ȘEF

  

Șefu-i șef în prima tură,

Și patron în aventură,

În mașină își permite,

O secretară prea cuminte.

Cu fustița până la glezne,

Tu te duci să cari și lemne?

Cu patronu’ nu-i de glumă,

Fă-i curat și-n bătătură!

Și în casa de la munte,

Un culcuș cu doruri multe,

Fii atentă cu-al tău dor,

Să nu devină un călător.

Azi cu unul pe la munte,

Mâine, marea cea fierbinte,

Și poimâine-n teleferic ...

Pacea, să fie cu tine veșnic.

Când pleacă și te lasă-n gânduri,

Neștiind că tu, – Și tremuri,

Că și-n vis, el, ți-i s-a arătat,

Cu altă femeie s-a plimbat.

Nu te du – , nici la mânăstire,

Maică să te faci dintr-o privire,

Respectă-te cu bunătatea,

-      Ce-o ai în fire; şi viața

Să-ți fie-n pace, nu şi-n amăgire,

Cu o rază de soare în privire,

Din ochii ce plâng, – şi nu-i a ta

-      Strălucire!

Vol de Poezii - ŞI STELELE PLÂNG - SUZI MIREA